sâmbătă, 7 aprilie 2012

Mecanica simpla

Si-a pus in gand
Sa mute universul
Dintr-o parte intr-alta,
Ca sa-si castige existenta.


Nimic mai simplu,
In jurul capului sau
E o cununa de linii inchipuite,
Linii magnetice.

Daca mesteci o data prin haos,
Caprele se lipesc cu copitele de ele,
Pasarile se prind cu ciocul,
Marile isi infasoara in jur
Coca mareelor.

Iata-l mergand prin lucruri,
Cumpanindu-si lumea
Agatata cu gheare de lilieci
De liniile lui inchipuite.

De la o stea insa
Se desfrunzeste de pasari si plante.
N-a facut niciun pas gresit,
E mersul cu care a mers inceputul lumii,
Aureola insa nu-l mai ajuta
Muschii magnetului au febra.

Universul intre timp a ajuns la locul lui,
Vechiul loc,
Si el trebuie sa-l mute in alta parte,
Ca sa-si castige existenta.

Si totul se reia de la-nceput,
Si totul e miscare.

Marin Sorescu



2 comentarii:

iulia popescu spunea...

De-acuma, Hristos a înviat! (așa spunem noi azi)... Și un Paște fericit! mai spunem...

nevers spunea...

Da, ideea e ca se poate... poti invia... fie ca spunem, fie ca nu.
Zile frumoase iti doresc!