vineri, 26 iunie 2009

Michael Jackson


“Viata este cea mai frumoasa inventie a ei,iar moartea e trucul ei pentru a avea mai multa viata.”

Steiner

miercuri, 24 iunie 2009

PASUL ABSENT


Doar un pas ne desparte.
Nu ştiu dacă pasul absent
e al meu
sau al tău.
Tu stai pe un mal al lui
eu pe altul
şi între noi curge noaptea.
Ca să ajungem atât de aproape
ca să rămânem atât de departe
doar un pas ne desparte
şi între noi curge noaptea continuu
prin pasul absent.

Octavian Paler

joi, 18 iunie 2009

Blandete












"Sufletele alese inteleg ca blandetea,umanitatea sunt virtuti placute si se simt imboldite sa le practice.Dar se simt oare tot astfel in clipa cand ar trebui sa le exercite?Nu,atunci ele stau pe loc intrebandu-se:ar fi un prilej bun intradevar,dar pot sa cunosc exact masura nevoii?Nu ma insel asupra obiectului?O suta de indoieli il opresc pe omul bun.Se teme sa nu devina o victima aratandu-se prea darnic,sa nu treaca drept un om slab,dovedindu-se prea duios,prea simtitor.Intr-un cuvant se teme sa nu depaseasca limita sau sa nu-si implineasca de ajuns datoria cuprinsa intr-un mod prea obscur in notiunile generale de umanitate si blandete.In aceasta nesiguranta numai experienta sau exemplul pot sa calauzeasca mai potrivit imboldul inimii.Dar experienta nu e la indemana oricui.Ea atarna de diferite situatii in care te-a aruncat soarta.Nu mai ramane decat exemplul;el poate sluji ca regula unei mari multimi de oameni in practicarea virtutii."
("Manon Lescaut" - Antoine Francois Prevost)

miercuri, 17 iunie 2009

Floare albastra


- Iar te-ai cufundat în stele
Şi în nori şi-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieţii mele.

În zadar râuri în soare
Grămădeşti-n a ta gândire
Şi câmpiile asire
Şi întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vârful lor mare -
Nu căta în depărtare
Fericirea ta, iubite!

Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi părul.
Ah! ea spuse adevărul;
Eu am râs, n-am zis nimica.

- Hai în codrul cu verdeaţă,
Und-izvoare plâng în vale,
Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă.

Acolo-n ochi de pădure,
Lângă balta cea senină
Şi sub trestia cea lină
Vom şedea în foi de mure.

Şi mi-i spune-atunci poveşti
Şi minciuni cu-a ta guriţă,
Eu pe-un fir de romaniţă
Voi cerca de mă iubeşti.

Şi de-a soarelui căldură
Voi fi roşie ca mărul,
Mi-oi desface de-aur părul,
Să-ţi astup cu dânsul gura.

De mi-i da o sărutare,
Nime-n lume n-a s-o ştie,
Căci va fi sub pălărie -
Ş-apoi cine treabă are!

Când prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de vară,
Mi-i ţinea de subsuoară,
Te-oi ţinea de după gât.

Pe cărare-n bolţi de frunze,
Apucând spre sat în vale,
Ne-om da sărutări pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Şi sosind l-al porţii prag,
Vom vorbi-n întunecime:
Grija noastră n-aib-o nime,
Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?

Înc-o gură - şi dispare...
Ca un stâlp eu stam în lună!
Ce frumoasă, ce nebună
E albastra-mi, dulce floare!

. . . . . . . . . . . . . .

Şi te-ai dus, dulce minune,
Ş-a murit iubirea noastră -
Floare-albastră! floare-albastră!...
Totuşi este trist în lume!

Eminescu

luni, 15 iunie 2009

RIDICA-TE!

Cand Hrusciov a pronuntat celebrul sau discurs in care l-a denuntat pe Stalin,se spune ca cineva din sala i-a strigat:
-Dar dumneata unde erai,tovarase Hrusciov,atunci cand toti acei oameni erau macelariti?
Hrusciov s-a oprit din discurs,a privit Sala Congreselor si a spus:
-Rog persoana care a vorbit sa se ridice in picioare!
Toti cei din sala au inghetat.Nimeni nu s-a ridicat in picioare.
-Ei bine,oricine ai fi,ti-ai primit raspunsul,a spus Hrusciov.Pe vremea aceea ma aflam exact in postura in care te afli acum dumneata.

marți, 9 iunie 2009

VANATOARE







N-am alergat niciodata dupa cuvinte,
Tot ce-am cautat
Au fost umbrele lor
Lungi, argintii,
Tarate de soare prin iarba,
Impinse de luna pe mare;
Nu am vanat niciodata
Decat umbrele vorbelor
E o foarte iscusita vanatoare
Invatata de la batrani
Care stiu
Ca din cuvant
Nimic nu e mai de pret
Decat umbra
Si nu mai au umbra
Cuvintele care si-au vandut sufletul.

Ana Blandiana

luni, 8 iunie 2009

Stau la alt etaj




“Stateam de catava vreme intr-un bloc.Deasupra mea era o nunta.Dansau,dar fara niciun ritm parca.Din cand in cand o voce ragusita se ridica peste celelalte;probabil cantau un refren.Un geam se spargea cu zgomot.Ce haos o petrecere,ce absurditate!
Dar asa este si dinauntru?Totul se organizeaza privit de acolo,si ritmul dansului e ritm,iar vocile sunt una,ba chiar geamul acela care se sparge intra in desfasurarea petrecerii.Exista o lege de crestere interioara a petrecerii,intocmai cum cresc lucrurile in scena in care se sparge,trebuie sa se sparga,vasul din ”Idiotul” lui Dostoievski.Cei dinauntru cunosc legea aceasta de crestere,iar pentru ei totul se tine,chiar si excesul;in timp ce pentru cel de afara totul e haos.Asa trebuie sa fie cu cei care judeca din afara orice actiune,orice fapt de viata: stau la alt etaj.
Si-mi dau seama,cum stau treaz in noapte,ce adanc fapt de viata e o petrecere.Cine spunea ca nu se poate “povesti” un bal?E aproape un miracol,ca orice fapt de viata.E atat de frumoasa viata,cu cresterea ei spre nu stii ce!O crestere riguroasa,geometrica,stricta,ca in Bach- spre nu stii ce.
A doua zi intalnesc un cunoscut din bloc.”Ce frumoasa e viata!”,exclam eu destul de abrupt.
“Ai fost ieri la nunta?”, ma intreaba el."

Noica

joi, 4 iunie 2009

"Sunt unul dintr-aia cu care te lauzi tu."



"alina, nimeni care vorbeste in citate nu va putea trece drept om inteligent, ci maxim drept om cu memorie buna, care retine citate discutabile." Cristean

luni, 1 iunie 2009

Copilul meu


“Cineva ma cearta ca-mi pierd asa de mult timp cu Scoala.Dar tot efortul nostru e de a face ca in cadrul unei vieti sa “tina” cat mai multe lucruri:viata de familie si cea de singuratate,ai tai si ceilalti,cumintenia si nebunia.Cine integreaza mai mult,cine realizeaza un echilibru mai neasteptat – castiga.(Poate tot atat cat castiga inaltand un joc de carti;dar castiga.)”

Noica