Refluxul sensurilor

"Vesnic plecat de acasa, mereu in documentare in propria sa viata, spiritul meu este prea ocupat cu privitul pentru a putea fi cu adevarat infrant sau invingator, si chiar pentru a putea fi. A fi si a privi devin doua verbe opuse si violent exclusive in lumina unui intreg destin. A fi sau a privi: asta e intrebarea.

In aceasta perspectiva, a astepta nu inseamna a pierde timpul, ci a te impartasi dintr-o psihologie colectiva infinit sugestiva. A fi inselat nu e numai o umilinta, ci si o revelatie; a fi lovit nu e numai o durere, ci si o descoperire. A merge cu autobuzul, a vizita un bolnav, a fi bolnav chiar, a vorbi cu un copil, a face piata, a intalni un prieten, a fi nedereptatit, a fi laudat, a fi iubit,a nu fi iubit devin, din simple intamplari, situatii magice de dezvaluire a lumii, prilejuri de uluitoare surprize in univers. A fi pentru a privi – iata o fascinanta terapeutica, iata o solutie."

Ana Blandiana - "Refluxul sensurilor"

Când, doamnă, sunt cu tine,

al vieţii duh dispare

din piept spre mădulare:

un mişcător şi un prea dulce bine,

că sufletul se-abţine

în calea lui firească

şi de atâtea bucurii mă lasă.

Dar când te duci, el vine,

prea plin, să-l locuiască -

un ajutor mortal în propria-i casă.

Când te întorci, mă-apasă

plecarea lui din pieptu-mi, ca o jale.

Astfel, torturi egale-s

şi răul şi-ajutorul sau norocul:

când prea iubeşti e cel mai rău mijlocul.

Traducere de C. D. Zeletin

Michelangelo

E frumoasa!

“Este iubire atunci cand doua solitudini se ating, se protejeaza si se incanta reciproc.” 

Rainer Maria Rilke

Buna dimineata, iulia!

Camelii

In Japonia, Camelia, numita "Tsubaki", este cunoscuta drept floarea care aduce primavara.
Intr-o legenda japoneza, se povesteste despre un tufis cu flori de camelie care umbla prin noapte in gradina unui samurai din Matsue. Plimbarile acestea stranii si nelinistitoare au devenit atat de frecvente incat stapanul gradinii a poruncit ca acest tufis sa fie taiat. Cand lucrul acesta a avut loc, un suvoi de sange a tasnit din trunchiul retezat al cameliei.

In romanul "Dama cu camelii", de Alexandre Dumas, eroina Marguerite, numita si "Dama cu camelii", il mustra pe un necunoscut curtezan pentru faptul ca ii adusese un buchet de flori foarte parfumat. Alergica la mirosul puternic al florilor, Marguerite prefera sa pastreze in preajma ei un buchet cu camelii cu un parfum discret, pentru a evita crizele de tuse. In acest roman, dar si in alte opere literare se afirma ca florile de camelie nu ar avea un miros aparte.
De fapt, faimoasa floare are un parfum pur, serafic, delicat, foarte apreciat de cunoscatori. Printre cele peste 100 de varietati de camelie salbatica, numai sapte sunt cu adevarat recunoscute pentru aroma dulce asemanatoare prunelor. In Ikebana, arta japoneza a aranjamentului floral, artistul Choka Adachi a fost printre primii interesati de parfumul cameliei. Atunci cand o varietate de camelie cu o aroma foarte puternica a fost descoperita in 1968 de catre domnul Ohta, din orasul sud-japonez Kumamoto, Adachi a denumit-o "Nioi-fubuki", adica "Vijelia parfumata", Caracterizata printr-un continut mare de linalol, substanta de baza a parfumurilor florale, acest tip de camelie are un parfum dulce, proaspat, asemanator cu "Kohshi" (Violetul parfumat), o alta varietate de camelie, descoperita la un interval scurt de timp dupa "Nioi-fubuki", in insula Izu Ohshima.
Parfumul acestei flori este asemanator cu cel al rododendronului, dar extrem de subtil. In concluzie, nu este deloc surpinzatoare legenda conform careia cameliile ar fi total lipsite de parfum.

O carte contemporana cu "Dama cu camelii", "Fabulele florilor", scrisa de Alcott, porneste de la aceeasi premiza, a florilor de camelie lipsite de parfum. Protagonista, Imperia, o frumusete venetiana maritata cu contele Stennio, gaseste ca mariajul este un lucru plictisitor. Exasperat de raceala ei sufleteasca, contele ii spune: "Esti asemenea florii de camelie adusa de iezuiti din orient. Frumoasa, dar fara parfumul iubirii." Atunci cand, in cele din urma, contele Stennio isi paraseste sotia, Imperia constientizeaza pierderea suferita spunand: "Nici o femeie nu poate trai fara dragoste, insa o floare se poate deschide fara parfum."

din lumea mea zaharisita

“Nu exista iubire mai profunda, nici mai puternica, decat cea pe care o respira prietenia.”
 Sir Laurens Van Der Post

"...care intr-o zi te vor face bine"

"Ceea ce nu imbratisezi, nu poti vindeca."
Sf. Grigorie Teologul

Pedeapsa

“Relatia dintre un maestru si un discipol este un fenomen foarte complex – intr-un fel foarte simplu, intr-un alt fel foarte complex. E simplu fiindca relatia exista numai din partea discipolului. Din partea maestrului nu exista relatie, fiindca maestru nu exista. El nu mai e acolo. E un nimeni. Tie ti se pare ca e. Aparenta aceasta va persista pana cand te abandonezi. Odata ce te-ai abandonat, odata ce ai devenit o non-fiinta, vezi deodata ca n-a fost niciodata acolo.

Maestrul este o absenta. Dar absenta poate fi vazuta doar atunci cand si tu ai devenit o absenta. Doar doua absente se pot intalni. Daca esti prezent, continui sa proiectezi asupra maestrului si sa crezi ca e si el prezent. E proiectia ta, fiindca egoul tau nu poate vedea un non-ego. Poti raspunde doar cuiva similar cu tine. Egoul tau nu poate vedea decat egouri pretutindeni. Aceasta este o cale de a-ti proteja propiriul sine. Oriincotro te uiti, proiectezi imediat un ego. Astfel ca si maestrul va arata ca si cand ar fi cineva, un ego. Si vei gasi metode si mijloace prin care sa-ti demonstrezi tie insuti ca el e un ego. Rationamentele tale pot sa fie perfect logice, dar eu spun ca sunt absurde fiindca tu, asa cum esti, nu poti vedea fenomenul non-egoului. In abandon, vei vedea deodata ca maestrul nu se afla acolo. Daca in chiar acest moment esti in abandon, vei vedea ca scaunul acesta e gol. Omul acesta care iti vorbeste nu se afla acolo. Omul acesta e doar vacuitate. Dar numai cand esti absent poti sa vezi absenta aceasta.”

Osho - "Calea mea, calea norilor albi"

Daca ai orgolii, nicio relatie nu e posibila