miercuri, 29 decembrie 2010

Daca

De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;

Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;

Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;

Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel;

De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;

De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;


De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;


De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;
Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate, un OM, iubitul meu.

Rudyard Kipling

marți, 28 decembrie 2010

Subminarea moralei prin intelegere



"Se stie ca pacatele si viciile cuiva le iertam cand incepem sa le intelegem. Din nenorocire, ceva asemanator se intampla si cu meritele si virtutile cuiva: ele incep sa se evaporeze cand prindem sa le intelelgem."

Lucian Blaga - “Pietre pentru templul meu”

luni, 27 decembrie 2010

"Iubirea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa se micsoreze... "


"O femeie care are un amant este un inger, in timp ce femeia care are doi amanti este un monstru. O femeie care are trei amanti este femeie."
Victor Hugo

"Este clar ca femeile sunt mai destepte decat barbatii. Ganditi-va: cel mai bun prieten al lor sunt diamantele; cel mai bun prieten al barbatilor este cainele."
Joan Rivers

La multi ani, Stefan!


Prin tine devin vesnic si capat sens si tel,
Prin tine sunt puternic, sunt piatra, sunt otel
Si datorita tie, fetita mea cea mica,
De-acuma lui taticu de moarte nu-i e frica!


Amza Pellea

duminică, 26 decembrie 2010

Arta de a balansa fortele pentru a echilibra miscarea


"Echilibrul pe care-l cautam nu este nemiscarea, ci acela care face miscarea regulata. Nemiscarea inseamna moarte, numai miscarea este viata.
Acest echilibru motor este cel al naturii insasi.
Natura, echilibrand fortele fatale, produce raul fizic sau chiar distrugerea aparenta pentru omul prost echilibrat. Omul se vindeca de relele naturii, stiind sa se sustraga printr-o folosire inteligenta a libertatilor sale fatalitatii fortelor. Intrebuintam aici cuvantul fatalitate pentru ca fortele imprevizibile si neintelese de omul prost echilibrat i se par acestuia obligatoriu fatale.
Natura le-a dotat pe animale cu o multime de instincte pentru a le apara, dar a facut totul pentru ca omul neprevazator sa piara.
Animalele traiesc pe seama lor, ca sa zicem asa, fara efort. Numai omul trebuie sa invete sa traiasca. Or, stiinta vietii este stiinta echilibrului moral.
A impaca stiinta cu religia, ratiunea cu sentimentul, energia cu blandetea, iata fondul acestui echilibru.
Adevarata forta invincibila este forta fara violenta. Oamenii violenti sunt oameni slabi si neprevazatori, ale caror eforturi se intorc intotdeauna impotriva lor insisi."

Eliphas Levi

sâmbătă, 25 decembrie 2010

In sfarsit


caprioare usoare imi alearga prin vine.
Te cauta-n codru
pe tine.

Si-n umbra trupului tau se apleaca usor :
in sfarsit au ajuns
la izvor.


Veronica Porumbacu

vineri, 24 decembrie 2010

Pentru tine!


Craciun fericit!

De teama ca voi suferi, imi inchide toate portile



“...(juristii) nu au sensibilitate lingvistica, nu inteleg ca expresia verbala are efecte psihologice, incurajeaza sau descurajeaza un comportament.”

Aurora Liiceanu - "Rendez-vous cu lumea"

miercuri, 22 decembrie 2010

Te-am visat


“Sezi” este unul dintre cuvintele incantatoare ale limbajului prietenesc.
Amos Bronson Alcott

“O carticica pentru prieten” – Helen Exley

duminică, 19 decembrie 2010

a voastră sunt


a voastră sunt şi ieri şi azi şi mâine
spice-aromind a linişte şi-a pâine,
chiar şi atunci când mă zăriţi aieve
intrând în ritm nestăvilit de seve

a voastră sunt secunde-nmiresmate
de roua trudei dulci pentru cetate
chiar şi atunci când zorile tristeţii
devoră mânzul alb al dimineţii.

Sadac Fatma

vineri, 17 decembrie 2010

joi, 16 decembrie 2010

Viata in ritm de tango…


Daca viata ar fi un dans, pentru mine cu siguranta ar fi tango-ul.
Si iata cel putin 7 motive:
1. Ca si in viata, in tango nu exista reguli. Nu exista miscari prestabilite. Avem libertatea de a alege si de a improviza. Oricine poate dansa tango, atat timp cat poate sa mearga. Si astfel, se spune ca “tango-ul se intampla de la un pas la altul, la fel ca viata”.
2. Traim in prezent. Tango-ul se danseaza aici si acum, cu partenerul ales. Imparti cateva minute cu celalalt trairea din prezent.
Dansand tango, inveti sa te conectezi si sa te desprinzi usor. Ca in multe intalniri din viata, devii partener cu un strain. Partenerul se schimba de obicei dupa 4 melodii, timp suficient pentru a incepe sa il simti dar insuficient pentru a te atasa.
3. Comunicam dincolo de cuvinte. Dansand tango, nu vorbesti si astfel descoperi cat de mult putem schimba intre noi intr-o relatie fara cuvinte.
4. Sunt eu insumi/insami dar sunt atent/atenta la partener. Ma exprim, ma aduc in dans dar imi simt partenerul pentru a-i intui miscarile. Stau pe propriile picioare, incerc sa nu il incomodez pe celalalt si sa il ajut in miscarile sale.
5. Relatia se schimba, chiar cu acelasi partener. Desi suntem impreuna, ne putem misca diferit si “relatia de dans” ramane. Relatia se schimba, probabil ca la primul dans suntem mai retinuti, dar apoi apare increderea.
6. Masculinitate – Barbatul conduce. Subtil, prin intentie, in niciun caz prin forta. Prin exemplu personal. El este cel care vede in ce directie se indreapta perechea, ceea ce ii ofera responsabilitate.
Barbatul pune in valoare femeia. Niciun barbat nu o poate impinge sa faca pasii pe care nu vrea sa ii faca sau sa o indrepte in alta directie. El trebuie sa o convinga, ca sa o faca fericita…
7. Feminitate – Femeia urmeaza. Avand atu-ul intuitiei, femeia simte urmatoarea miscare a partenerului. Si este cu atat mai provocator, intrucat nu exista reguli si nu poate sti care va fi urmatoarea miscare a partenerului. In tango, femeia merge cu spatele si nu vede directia. Astfel are nevoie sa isi foloseasca toate celelalte simturi.
Tango-ul dezvolta feminitatea, deoarece dansul cere rabdare si acceptare. Dansand tango, femeia invata sa astepte, sa aiba incredere, sa se lase condusa…

-articol scris de Raluca Mohanu-

luni, 13 decembrie 2010

Crizanteme


Aşteaptă-mă diseară la fereastră
Cu ochii trişti, cu fruntea visătoare ...
Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme,
Să-mpodobim iubirea care moare ...

Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme ...
Sunt flori târzii, sunt florile din urmă,
În viaţa lor e moartea primăverii,
Cu viaţa lor iubirea ni se curmă ...

Aşteaptă-mă diseară la fereastră
Cu fruntea-n mâini, cu ochi pierduţi în vis –
Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme
Şi cel din urmă cântec ce ţi-am scris ...


Din volumul „Poemele singurătăţii“
Victor Eftimiu

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Această lume nu merită să fie cunoscută

Michael Jakob: Hotarat lucru, sunteti un om care nu-si ascunde pasiunile…
Cioran: Asta cu siguranta. Dar mai degraba decat un ins pasionat, sunt un ins obsedat. Eu trebuie sa epuizez un lucru. Nu prin argumente pot fi facut sa-mi schimb parerile, ci doar prin oboseala, prin epuizarea unei obsesii. Exista aici o legatura cu credinta. Dar eu cred ca importante in viata sunt intalnirile, lucrurile aparent neinsemnate. Am fost intotdeauna foarte sensibil, am vorbit intotdeauna cu necunoscuti si-am invatat enorm din aceste intalniri: asta e capital. Am mai ales o slabiciune pentru tipii un pic ticniti.
……………………………………………………………………………………………………………………..
…Si pe urma exista acel fenomen foarte balcanic: ratatul, adica un ins foarte dotat care nu se realizeaza, care promite totul si nu-si tine promisiunile. Marii mei prieteni in Romania nu erau deloc scriitorii, ci ratatii. A fost mai ales unul care a avut o enorma influenta asupra mea, un tip care facuse studii de teologie si ar fi trebuit sa ajunga preot; numai ca trebuia sa se insoare pentru asta. In duminica nuntii, cand toata lumea il astepta, si-a zis ca e o nebunie si a disparut. L-au asteptat toata ziua la biserica, dar el pur si simplu disparuse si nu l-au mai vazut luni de zile. A avut o influenta foarte mare asupra mea. N-avea nicio inzestrare, nu putea sa scrie si citea foarte putin, dar avea o cunoastere a firii omenesti, o psihologie innascuta pur si simplu extraordinare. Nu l-am vazut niciodata inselandu-se asupra cuiva. Era de o luciditate absoluta, ucigasa si agresiva.
…………………………………………………………………………………………………………………..
Pentru mine, omul acesta reprezenta un caz disperat si periculos de luciditate. In fond, luciditatea nu e neaparat compatibila cu viata, ba chiar deloc. Genul asta de negatie poate merge dincolo de sinucidere, reprezinta realmente neantul, ajungi la constiinta absoluta a neantului. Si asa ceva e incompatibil cu existenta, sa recunoastem. In clipele alea nu ai de ales decat intre a te sinucide sau a deveni religios sau a face mai stiu eu ce; e o lumina extrema la care am avut acces de mai multe ori in viata, dar niciodata cu intensitatea acestui om. Lucrul curios este ca era un ins foarte gras care lasa impresia ca e foarte prosper si senin. Mi-a demolat pe toata lumea, pe toti prietenii nostri comuni, totul, absolut totul. Nu era rau, nu era un ticalos, dar era incapabil sa aiba vreo iluzie cu privire la ceva, orice ar fi fost. Reprezinta si asta o forma de cunoastere - fiindca, in fond, ce este cunoasterea, daca nu o demolare?
Michael Jakob: Cunoasterea nesanatoasa?
Cioran: Nu e doar cunoasterea nesanatoasa; orice cunoastere dusa pana la capat e primejdioasa si nesanantoasa, fiindca - vorbesc despre viata insasi, nu de cunostintele zise filozofice - viata e suportabila numai fiindca nu mergem pana la capat. O initiativa e posibila numai daca ai un minimum de iluzii, altfel e cu neputinta, la fel o prietenie. Luciditatea totala este neantul.
……………………………………………………………………………………………….
Ideea de politete - ce este? Sunt limite pe care le accepti dupa ce ai reflectat. Nu trebuie sa mergi mai departe – nu are rost - e de prost-gust."

"Convorbiri cu Cioran"

joi, 9 decembrie 2010

Fii asezat la curgere


“Cate vieti valabile nu se sustin prin calitati minore, sau chiar prin defecte: incapatanare, ambitie, orgoliu. Totul e bun, chiar lucrul vinovat, cu conditia sa nu intarzii la el; totul e rau, chiar lucrul bun, daca intarzii. Esentialul e sa fii trimis mai departe, sa fii asezat la curgere. Totul e rau daca te scoate din ea.”
Constantin Noica - "Jurnal filozofic"

luni, 6 decembrie 2010

Vezi că-i vînt. Vei răci!


Vălul des mi-ascundea disperarea,
Faţa palidă, ochii fierbinţi...
Cu tristeţea-mi imensă ca marea
Am sfarşit prin a-l scoate din minţi.

Şi s-a dus pe o noapte cu lună –
Gura strînsă-ntr-un strîmbet amar.
Am fugit dupa el ca nebună,
Să-l ajung lîngă poartă măcar.


I-am strigat : «Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, voi muri!»
Mi-a răspuns cu o voce străină,
Surîzînd: «Vezi că-i vînt. Vei răci!»

Anna Ahmatova

duminică, 5 decembrie 2010

La multi ani, Nic!


"Seceta a ucis orice boare de vânt.
..................................................
Mă iau după tata la deal printre târşuri,
...................................................
Aşteptăm într-un loc unde încă mai sună,
Din strunele undelor line, izvoarele.
...................................................
Spun tatii că mi-i sete şi-mi face semn să tac.
......................................................
Cu foşnet veştejit răsuflă valea.
.................................................
Ca pe-un altar ard ferigi cu flăcări vineţii,
......................................................
Ea s-arătă săltând şi se opri
Privind în jur c-un fel de teamă,
..............................................
Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit,
Ştiam că va muri şi c-o s-o doară.
.........................................................
Dar văile vuiră. Căzută în genunchi,
Îşi ridicase capul, îl clătină spre stele,
.....................................................
Spun tatii că mi-i sete şi-mi face semn să beau.
.....................................................
Pe-o nară puşca tatii scoate fum.
....................................................
Ce-i inimă? Mi-i foame! Vreau să trăiesc, şi-aş vrea...
Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Şi codrul, ce adânc!
Plâng. Ce gândeşte tata? Mănânc şi plâng. Mănânc!"

Nicolae Labis

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Negoţ şi nobleţe


"Cumpărarea şi vânzarea sunt considerate acum la fel de comune ca şi arta scrisului şi cititului; azi fiecare se pricepe, chiar dacă nu este negustor şi se mai exersează zilnic în tehnica aceasta, la fel cum odinioară, pe vremea oamenilor mai sălbatici, oricine era vanător şi se exersa zi de zi în tehnica vanătorii. Pe atunci vanătoarea era ceva obişnuit; dar după cum ea a sfarşit prin a deveni un privilegiu al celor puternici şi al nobililor, pierzandu-şi în felul acesta caracterul de banalitate şi vulgaritate — datorită faptului că a încetat să mai fie necesară, devenind un capriciu şi un lux — tot astfel s-ar putea întampla candva şi cu vânzarea şi cumpărarea. Se pot imagina situaţii ale societăţii în care nu se vinde şi nu se cumpără şi unde necesitatea acestei tehnici se pierde treptat cu totul; poate că atunci indivizi izolaţi, care sunt mai puţin supuşi legilor situaţiei generale, îşi vor permite cumpărarea şi vânzarea ca un lux al simţirii. Abia atunci ar căpăta negoţul distincţie, iar nobilii s-ar îndeletnici poate cu el cu aceeaşi plăcere cu care s-au îndeletnicit pană acum cu războiul şi cu politica; în timp ce, dimpotrivă, preţuirea politicii s-ar schimba cu totul. Ea încetează de pe acum să mai fie meseria nobilului şi ar fi posibil ca într-o bună zi să fie considerată atat de vulgară, incât să fie inserată, asemenea întregii literaturi a partidelor şi ziarelor, la rubrica „Prostituarea spiritului"."

Nietzsche

vineri, 3 decembrie 2010

Stii ce-am visat azi noapte?


De lăudat cu el - ne lăudăm.
De proclamat rege - îl proclamăm.

Dar îl ţinem după gratii de fier.
Şi-l hrănim cu cadavre de cai.

Iar el se uită mustător la noi
Visând, melancolic, Sahara.

Geo Bogza - "Regele animalelor"

joi, 2 decembrie 2010

"...daca era tare, venea si la mine. EL."


Maestru i-a spus unui preot care repeta mereu fraza: ”Noi trebuie sa aducem pe Dumnezeu in viata noastra.”:
- Dumnezeu se afla deja acolo. Scopul nostru e sa ne dam seama de acest lucru.

Anthony de Mello - "Intelepciune la minut"