Intelectual, ea nu poate fi înţeleasă; poate fi înţeleasă numai intuitiv

Când mă uit cu grijă,
Văd nazunia înflorind
Lângă tufiş!

"Ei bine, în asta nu pare să fie nici o poezie. Dar să intrăm în haiku cu mai mult suflet, pentru că Basho este tradus în engleză; în limba lui, haiku-ul are o textură şi o aromă total diferite.
Nazunia este o floare foarte banală – creşte singură la marginea drumului, este o floare sălbatică. E atât de comună încât nimeni nu se uită vreodată la ea. Nu e un trandafir preţios, nu e o floare de lotus rară. E uşor să vezi frumuseţea unei flori rare de lotus care pluteşte pe lac – o floare de lotus albastră, cum să n-o vezi? Sau un trandafir frumos, care dansează în vânt şi-n soare. Preţ de o clipă, frumuseţea lui pune stăpânire pe tine. Dar nazunia este o floare foarte banală, o floare obişnuită. Nu are nevoie de îngrijire, de grădinar; ea creşte singură, oriunde. Ca să te uiţi cu grijă la o nazunia e nevoie de o stare meditativă, e nevoie de o conştiinţă foarte delicată; altfel, treci pe lângă ea – frumuseţea ei nu sare în ochi, frumuseţea ei e ascunsă.
Când citeşti prima dată acest haiku al lui Basho te gândeşti: „Ce este atât de important în faptul că o nazunia înfloreşte lângă tufiş?”
Ultima silabă din acest haiku – kana în japoneză – este tradusă printr-un semn de exclamaţie, pentru că nu avem nici un alt mod de a o traduce. Însă kana înseamnă „Sunt uimit!” Ei bine, de unde vine frumuseţea? Vine de la nazunia? Mii de oameni au trecut pe lângă tufiş şi nimeni nu s-a uitat măcar la această floare mică. Basho, însă, este robit de frumuseţea ei. Ce s-a întâmplat? De ce frumuseţea acestei flori îl transportă în altă lume? De fapt, nu e meritul nazuniei, altfel ea ar fi atras privirile tuturor. Aici e vorba de intuiţia lui Basho, de inima lui deschisă, de viziunea lui plină de înţelegere, de starea lui meditativă. Meditaţia este alchimie, ea poate să transforme metalul prost în aur, poate să transforme o nazunie într-o floare de lotus."

Osho - "Intuitia"