joi, 20 noiembrie 2008

O cafea neagră


Am zărit lumină pe pământ,
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi.
Sănătoşi ? Voinici ?
Cum o mai duceţi cu fericirea ?
Mulţumesc, nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspunsuri,
Abia dacă am timp să pun întrebări.
Dar îmi place aici.
E cald, e frumos,
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.
Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.
O cafea neagră voi servi, totuşi.
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară.
Am zarit lumina...
Marin Sorescu

2 comentarii:

carmens spunea...

mi-e drag sa revin s a-ti citesc posturile ,sunt si favoritele mele.

te pup,o zi frumoasa!

nevers spunea...

Zi frumoasa si tie!
Ma bucur ca iti plac!