"Vesnic
plecat de acasa, mereu in documentare in propria sa viata, spiritul meu este
prea ocupat cu privitul pentru a putea fi cu adevarat infrant sau invingator,
si chiar pentru a putea fi. A fi si a privi devin
doua verbe opuse si violent exclusive in lumina unui intreg destin. A
fi sau a privi: asta e intrebarea.
In
aceasta perspectiva, a astepta nu inseamna a pierde timpul, ci a te impartasi
dintr-o psihologie colectiva infinit sugestiva. A fi inselat nu e numai o
umilinta, ci si o revelatie; a fi lovit nu e numai o durere, ci si o
descoperire. A merge cu autobuzul, a vizita un bolnav, a fi bolnav chiar, a
vorbi cu un copil, a face piata, a intalni un prieten, a fi nedereptatit, a fi
laudat, a fi iubit,a nu fi iubit devin, din simple intamplari, situatii magice
de dezvaluire a lumii, prilejuri de uluitoare surprize in univers. A fi pentru a
privi – iata o fascinanta terapeutica, iata o solutie."
Ana
Blandiana - "Refluxul sensurilor"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu